Supply Chain Management și povestea înghețatei (II)
Așa cum spuneam in articolul anterior (pe care daca nu l-ai citit îl poți găsi aici). În supply chain management există două principii importante care conduc la reducerea semnificativă a costurilor în cadrul firmelor și a lanțurilor logistice. Acestea sunt:
Varietate externă maximă folosind varietate internă minimă
Diferențierea întârziată
Așa cum am văzut în articolul precedent caracteristicile unui sistem de tip Push sunt:
Cererea pentru produs se determină pe baza unui model de previziune
Produsele sunt fabricate, stocate și așteaptă o comandă pentru a fi vândute
Este un proces proactiv, se bazează pe o cerere (nevoie) care ne așteptam să apară în viitor.
Caracteristicile uni sistem de tip Pull sunt:
Cererea pentru produs este cunoscuta cu exactitate
Produsul este fabricat ca răspuns al unei comenzi
Este un proces reactiv, se bazează pe o cerere (nevoie) existentă
În realitate sisteme pure de tip Push sau de tip Pull sunt aproape inexistente, în cele mai multe situații companiile folosind o combinație intre cele doua sisteme, iar punctul in care se face trecerea de la un sistem de tip Push la un sistem de tip Pull se numește Frontiera Push – Pull, acesta fiind punctul în care se trece de la determinarea cererii pe baza unui model de previziune la cunoașterea cu exactitate a cererii.
Pentru a înțelege mai bine cele doua sisteme și frontiera dintre acestea să discutam despre cum se produce înghețata.
Pentru a o produce este nevoie de diverse materii prime , lapte, smântâna, zahar, diverse tipuri de fructe, arome si multe alte ingrediente, acestea se combina în diverse moduri și se obțin mai multe tipuri de înghețată. Înghețata este produsă seara și pusă în cuvele din vitrinele frigorifice astfel încât clienții să poată alege ce doresc a doua zi.
Toate materiile prime se achiziționează pe baza previziunilor cererii de înghețată, se stochează și se folosesc atunci când este necesar. De asemenea toate tipurile de cornete și pahare se achiziționează în avans pe baza previziunii cererii.
Diferența dintre procese este dată de punctul în care pregătește produsul final.
In primul caz produsul final este pregătit în avans și se așteaptă cererea clienților pentru a-l vinde.
În al doilea caz înghețata este pregătită în avans dar produsul final (cornetul cu cantitatea și tipurile de înghețată) este pregătit doar când apare cererea unui client, iar în cazul torturilor cu cerințe speciale doar ingredientele sunt comandate în avans iar proiectarea și pregătirea tortului începe doar când apare cererea.
De ne pasă?
Pentru că, așa cum spuneam la începutul acestui articol, în supply chain management există un principiu important care conduce la reducerea semnificativă a stocurilor și implicit a costurilor în cadrul lanțului logistic . Acesta este:
Varietate externă maximă cu varietate internă minimă
Aceasta înseamnă că ar trebui să putem livra o varietate cât mai mare de produse finite folosind o varietate cât mai mică de materii prime (componente). În cazul înghețatei avem un număr de aproximativ 30 de componente (înghețata vrac, cornete, pahare, etc.) pe baza cărora se pot livra câteva milioane de produse diferite.
Un alt principiu importat in supply chain management este
Diferențierea întârziată
Așa cum am văzut mai devreme, în cadrul lanțurilor logistice, sisteme pure de tip push sau de tip pull apar foarte rar, cea mai comuna situație fiind un sistem combinat de tip push -pull.
O caracteristică comună a acestor sisteme este existența frontierei push – pull, adică punctul unde sistemul se transformă dint-un sistem în care achiziția sau fabricarea produselor se bazează pe previziunea cererii într-un sistem în care produsele sunt achiziționate sau fabricate doar atunci când apare cererea.
Astfel, este extrem de util ca această frontiera, unde produsul finit este fabricat din componentele sale, sa fie cat mai aproape de clientul final, astfel încât de-a lungul lanțului de logistic să avem un număr redus de componente care se transferă de la o verigă la alta, aceasta ducând la reducerea semnificativă a stocurilor la nivelul fiecărei verigi a lanțului logistic și la o personalizare în masă (mass customization) eficientă.
De exemplu un producător de telefoane mobile care vinde un telefon cu carcase de culori diferite poate asambla telefoanele la fabrica, dar atunci trebuie sa previzioneze cât mai bine care va fi cererea pentru fiecare culoare a telefonului sau poate transfera asamblarea finala la nivelul dealerului care va atașata carcasa de culoarea dorita de client doar atunci când apare cererea.
Acesta diferențiere întârziată conduce la reducerea stocurilor de produse finite, nu mai este necesara asamblarea telefoanelor in culorile pentru care nu exista cerere și la o personalizare în masă (mass customization) eficientă.
Așa cum am văzut cele două principii de baza din Supply chain management
Varietate externă maximă cu varietate internă minimă
Diferențierea întârziată
sunt extrem de utile în cadrul oricărei firme pentru că aplicate corect conduc la reducerea cheltuielilor si la îmbunătățirea semnificativa a gradului de servire al clienților.
Daca ți-a plăcut articolul și vrei să afli mai multe despre supply chain management și cum poți să reduci cheltuielile firmei tale te rog sa-mi lași un comentariu.
